Fiecare zi e prima

Cufundată în niște forme teribile ale unei existențe murdare de obstacole, închid ochii pentru o viață mai simplă. Crezi că știi omul din fața ta, crezi că-l poți transfigura într-o muză mută, dar nu el e misterul creat de propria-ți imaginație, ci modul în care te regăsești în zâmbetul lui, în modul lui de a păși, în modul lui de a-și aprinde o țigară. Este un mister, pentru că fiorii ce-i simți atunci când ea trage din acea țigară subțire, cu buzele-i senzuale ușor deschise, cu privirea ațintită nicăieri, picior peste picior, acei fiori sunt însăși motivul ochilor tăi închiși. Și ce tristețe că erai și tu acolo, în acea ireversibilă dimineață, că aveai ochii larg deschiși și că mă căutai cu privirea printre zecile de persoane înghesuite. Căutai tu singur tentația. Acel drum cu autobuzul avea să fie sfârșitul primei zile în care nu mai vindeam fericire mortală și începutul pocăinței mele.
Nostalgia amintirilor din copilărie în care tu erai un suflet pur, neatins de minunile revistelor pentru adulți și de primul fum tras repede în toaleta de la etajul 2 în pauza de prânz din clasa a 7-a, te-a adus și astăzi în fața mea. Nu vroiai să accepți că mi-am revenit, nu vroiai să accepți că astăzi avea să fie prima zi în care nu mai vindeam. Aveam și eu să mă trezesc odată cu tine, ca dintr-un film prost, să închid ochii pentru un gând frumos și o amintire bună și să mă prefac că e o comedie. Dar ușurința cu care eu mă detașam  de lumea aceea a fericirii mincinoase era peste puterea ta de înțelegere. Eu mă puteam opri, însă tu nu. Dependența mea nu mai era acum legată de a ta. M-am detașat.
Dar tu îmi cereai fără încetare, cu lacrimi nebune, să nu te părăsesc, să mai amân cu o zi călătoria spre normalitate. Da, așa numeam decizia luată, șansa de a duce o viață normală. Tânjeam după rutină, tânjeam după monotonie. Ochii tăi verzi și pielea ta galbenă au reușit să mă răpească de pe acest drum de prea multe ori până acum. În câte dimineți, ca aceasta, nu m-ai așteptat în fața scării, cu aceiași ochi verzi, cu aceleași lacrimi nebune, cu aceași voce tremurată care-mi cerea neîncetat ,,fericirea”? De câte ori nu m-am abătut din drum pentru a-ți răspunde rugăminților? Dependența ta mă încânta odată, dar acum, nu mai am nevoie de ea. Mi-am impus libertatea pe fundalul unui film despre dependență, “Tentatii (i)rezistibile”, nu datorită acestuia, ci frumuseții care se ascunde dincolo de oglindă. Acum, pleacă, nu mai vând nimic.

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog2013

Frumusețea stă în atitudine

               

Întotdeauna am crezut că o fată frumoasă este o fată cu o încredere în sine puternică și o atitudine de invidiat. Primul lucru pe care îl observ la o fată este părul, cât de aranjat e el, ce culoare are și dacă nu cumva are aceeași problemă ca și mine. Nu sunt o persoană excentrică, însă îmi place la nebunie să-mi aranjez părul în fiecare zi. Fiind studentă, pot spune că îmi permit să dedic o parte din timp aranjării părului. Din păcate, acum câțiva ani am descoperit că am o problemă atât la ten cât și la păr: excesul de sebum. La ten a fost mai ușor de controlat, puțin machiaj, un fond de ten din extracte naturale și demachierea la timp m-au ajutat să depășesc, încet-încet, această chestiune. Părul gras, pe de altă parte, arăta din ce în ce mai murdar, mai neîngrijit și mai ales lipsit de orice strălucire. Era greu de aranjat, trebuia spălat des, și ajunsesem la un moment dat în care nu  știam ce produs de păr să mai folosesc. Parcă le încercasem pe toate și niciuna nu îmi era de folos.
                  Într-o zi, la facultate, în timp ce vorbeam cu niște colege de produsele de înfrumusețare pe care le folosim fiecare, le-am povestit de neîncetata mea problemă cu părul gras (de parcă nu observase deja toată lumea că părul meu arată deplorabil...). Una din ele mi-a spus că a avut aceeași problemă și că a folosit un șampon de la Farmec numit Sebum Control. Suna bine, însă nu aveam să-mi pun prea mari speranțe în acest produs până nu l-aș fi folosit. Așa că am intrat direct pe site-ul lor și am descoperit ceea ce avea să fie soluția problemei mele: gama Gerovital Plant Tratament. Cel mai mult m-a încântat faptul că produsele din această gamă sunt bazate pe plante naturale și nu pe agenți chimici dăunători scalpului și părului.
               Am început cu Șamponul Sebum Control și după numai câteva folosiri se puteau vedea rezultate. Pentru că îmi place să combin șamponul și cu alte produse, mi-am comandat și Serul Sebum Control care, pe lângă aspectul mătăsos, conferă și strălucire părului. Acum îmi pot permite din nou să-mi aranjez părul în fiecare zi, pentru că am încredere în produsele pe care le folosesc. Farmec m-a ajutat să regăsesc încrederea în sine și să-mi creez o atitudine de invidiat.

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2013.
Poză preluată de la http://super-blog.eu/proba-3-doctorul-personal-al-parului-tau/

Poftă de viață de dimineață

        Așternuturile în culori cromatice, sufletul ce stă ghemuit lângă mine și frigul inexplicabil de afară nu mă lasă să mă ridic din pat. E dimineață și în aproximativ o oră trebuie să fiu la facultate. Știi, viața la cămin nu este atât de studențească precum cred unii. Baia pe hol te face să devii un nespălat, gălăgia te face un antisociabil și diminețile te fac un leneș. Nu sunt nici nespălată, nici antisociabilă, dar lenea este și va fi cel mai mare dușman al meu. De cinci luni mi-am propus să mănânc sănătos, dar lenea pur și simplu nu a fost de acord cu mine. Mă trezeam dimineța mai devreme cu 30 de minute pentru a-mi pregăti un mic dejun sănătos care să nu conțină sendvișuri și cine-știe-ce din caserola de la mama, dar, din nou, lenea se încăpățâna. Eram foarte aproape de a renunța la diminețile mele sănătoase, până am descoperit avantajele storcătoarelor de fructe de la Hurom. Țin foarte mult la doza de fructe pe care o mănânc zilnic, însă programul încărcat pur și simplu nu îmi permitea să fac un obicei din a mânca o salată de fructe în fiecare după-amiază. Așa că am mutat această sursă de energie în mesele de dimineață. Am constatat că un suc de fructe proaspăt preparat cu ajutorul noii mele achiziții de la Hurom mă ține veselă și fresh întreaga zi.

       

         E greu să fii tânăr. E greu să fii bătrân. Am remarcat faptul că nu poți doar să te aștepți ca energia și starea de bine să fie alături de tine întreaga zi. Trebuie să le cauți, să le conștientizezi importanța zilnică și să-ți dorești o schimbare. Metabolismul oamenilor poate fi schimbat, însă ai nevoie de persistență și motivație. Mi-am căutat și eu pofta de viață și am găsit-o într-un pahar de suc proaspăt stors dintr-o combinație de cinci fructe și un strop de ciocolată într-o dimineață de marți. Pretențiile iubitului meu cu privire la tehnologie m-au afectat și mă afectează de fiecare dată când vreau să-mi cumpăr câte ceva. Astfel că, atunci când i-am spus că vreau un storcător de fructe nou, am primit un răspuns prompt: trebuie să-l cumpărăm pe cel mai bun. De obicei, când aud asta, știu că va dura cel puțin o săptămână până voi putea cumpăra produsul, însă, de data aceasta, a fost mult mai rapid. A doua zi mi-a arătat magazinul online și, cu precădere, viitorul meu storcător. Era unul din storcătoarele cu presare la rece, Hurom Slow Juicer HE-DBE04 cu o putere de 150W, cu 70 de rotații pe minut și carcasă din inox de culoare argintie, cu un sistem inovator patentat de Hurom, Slow Squeezing System, care, din ce am înțeles din lunga prezentare făcută de iubitul meu, prezintă multe avantaje atât pentru calitatea cât și pentru cantitatea sucul. Desigur, nu am înțeles nimic din detaliile tehnice ale storcătorului, dar am avut încredere în alegerea lui și l-am cumpărat. În plus, așa puteam da vina pe el dacă sucul meu nu avea un gust bun. Spre norocul lui și spre fericirea mea, acel storcător avea să-și merite toți banii. Nu numai că pot să storc orice vreau, însă calitatea sucului este una inegalabilă.

         Acum, un gând frumos și un miros natural de fructe trag de mine să mă ridic din pat. Nici așternutul cald, nici cuvintele dulci ale iubitului nu mă mai țin în pat dimineața. Mă trezesc încrezătoare, cu poftă de viață, cu poftă de suc și o energie de invidiat.

         Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2013.

         Poză preluată de la http://www.marketonline.ro/storcatoare/storcator-hurom-slow-juicer-he-dbe04-putere-150w-70-rotatii-pe-minut-carcasa-inox-argintiu

Frumoasa cu un scop precis

          Noi, femeile, nu suntem deloc complicate. Contrar ideii universal-răspândite în rândul bărbaților potrivit căreia suntem niște ființe indecise, noi știm exact ce vrem: vrem frumusețe. Însă, cu adevărat complicat, este modul în care transfigurăm lucrurile mărunte în frumusețe. Eleganța și rafinețea unei femei stă în simplitatea prin care ea reușește să se înconjoare numai cu lucrurile ce o avantajează, lucrurile ce îi pun cel mai bine trăsăturile în valoare. Fie că e vorba de o rochie, de bijuterii, sau de un accesoriu pe patru roți, femeia modernă caută,în primul rând, calitate. Dar cum putem ști calitatea unui accesoriu-statement precum o mașină dacă mecanica pură este un tărâm necunoscut, necercetat, neinteresant pentru noi? Ei bine, există anumite lucruri esențiale care fac diferența și spre care o femeie se îndreaptă atunci când caută o mașină. Nu există nimic mai seducător, mai mai atrăgător, mai captivant decât pornirea motorului printr-o simplă  apăsare de buton. Și veșnica problemă cu parcarea ne este rezolvată de existența unui sistem extraordinar care, după mașina de spălat, este cel mai frumos cadou pe care ni-l puteau oferi inginerii -  Simple Intelligent Parking Assist(pentru cunoscători Simple IPA). O astfel de mașină este una fiabilă, este una în care femeia poate evada pentru câteva minute din rutina zilnică, o astfel de mașină se numește Corolla, noua Corolla de la Toyota. Lucrul pe care îl sesizezi imediat atunci când vezi mașina aceasta pentru prima dată este, bineînțeles, estetica formelor perfect finisate într-o superbă operă de artă contemporană sculptată din frumusețe pură pentru confortul omului modern.

          Să nu se înțeleagă greșit, Corolla nu este o mașină proiectată special pentru femei. Însă este o piesă auto de lux pe care orice femeie și-ar dori-o. Corolla este mai mult decât un sentiment, Corolla este libertatea de care atâția dintre noi, femei sau bărbați, ducem uneori lipsă din cauza rutinei, a monotoniei. Astfel, pentru 20 de minute până la serviciu, până la școală sau până la salon, noua Corolla te va purta într-o călătorie sublimă, cu stil și, cel mai important, cu un consum mic.

         

       Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2013.

       Poză preluată de la http://www.toyota.ro/cars/new_cars/corolla/index.tmex

High School homework

     Mi-am amintit astăzi de o temă din timpul liceului de care am fost mulțumită și m-am gândit să o postez repede, înainte de a pleca spre București. Trebuia să scriem o povestire folosind limba veche. :)

      Pentr-aceea ca fiece om are un suflet intr-insul, ca fiece lauda urneste la rautate, ca fiece lacrama curge pentru o durere, samtu ca traiesc iubire. Sa-mi salte inema giuruita tie in dzacaturi(cantari) de plansoare, de jele si de fagaduinte osandite pierzaniei.
Esti svantul ce-mi giudeca samtarea in necurataia amaraciunii de a te fi iubit. In sminteala giuramintelor pacatoase, ma giudeci si-m giudeci puterea de a gata ceva mai bun. As dori, scumpa viata, sa-mi lasi tocmelile in pace, sava consideri ca ai vreun merit pantru stralucoarea ochilor ce ma urmeaza?
Pre tine cari ai dulceata sufletului, bunatatea-mbatata de mila, te provoc sa-mi cerci lauda de iubire, sa-mi hiarba inema in sucul tau, si sa vaz mormanturile vii dupt clar de lege.

SuperBlog 2013

Pentru o perioadă lungă de timp blogul meu a fost inert. Câte o postare la câteva luni era singurul motiv pentru care nu a fost închis. Motivul este pe cât de personal, pe atât de dureros, încât simpla amintire îmi smulge orice gând bun, orice zâmbet, orice speranță de reușită. Cu toate astea, ceva m-a făcut recent să-mi amintesc de liceu și de cât de frumos era când eram provocată să creez ceva special, original. Și ce altceva ar putea fi mai reconfortant, mai stimulator pentru spiritul creator decât o competiție națioanlă la care participă unii dintre cei mai importanți bloggeri? Ei bine da, m-am hotărât să particip la SuperBlog 2013, ediția a șaptea! O să fie două luni în care abilitățile literare și spiritul inovator se vor face remarcate în diferite probe, pe diferite teme.

Sunt nerăbdătoare să văd ce pot!

Summer is gone, now back to school

Este acea vreme din an când mulți dintre noi ne întoarcem la școală, fie că e vorba de gimnaziu, liceu, facultate sau master. Cred că sentimentul acela îngrozitor care vine odată cu începerea școlii este amplificat de vremea urâtă de afară - adică, după ce că se termină vara, căldura și timpul liber, începe și școala și vremea rea. Deci, nu numai că trebuie să facem curat în dulap și să dăm la o parte majoritatea hainelor de vară pentru a le face loc celor de toamnă/iarnă, dar trebuie să ne pregătim și moral, care e defapt cel mai greu lucru. Părinții mei au găsit o soluție pentru cea de-a doua problemă: cumpărăturile. A devenit un fel de tradiție în familia mea ca la fiecare început de școală să îmi cumpere câte ceva: haine, un ghiozdan,  o geantă nouă, rechizite, sau chiar și o simplă lampă de birou. Anul acesta m-am hotărât să îmi redezorez puțin camera de cămin pentru a o face puțin mai confortabilă și mai primitoare...așa că am tot căutat pe internet imagini cu dorm room ideas and decorations și am găsit câteva care s-ar putea să meargă:

Cred că într-un final va fi o combinație între mai multe elemente din fiecare cameră de mai sus, cu accent deosebit pe prima poză.