luni, 12 decembrie 2011

rupt din mine

Ți-am ținut mâna la sân să ți-o-ncălzesc de frig
Te-am ridicat din umblet și-am zâmbit
Ți-am spus: nu-s eu iubita ta sortită, dar te-oi iubi cum numai inima, în genere, mai poate respira.
Tu mi-ai arătat fantezia.
Tu mi-ai deschis ochii cu miere.
Tu mi-ai vătămat încrederea. Mi-ai lipit aer de gustul sec al dimineților de luni.
Și-acum dispari în cuget și-n dorințe.
Halal amor!

2 comentarii:

Evelyn spunea...

Vai ce ma bucur ca mai scrii!!

Foare profund mesajul.Ma regasesc in toate versurile!!

:*

Unknown spunea...

Multumesc, Eve!

Mi-era dor sa scriu...

:*