Cronologie


Ceva nou în viaţa noastră?
Da! ar fi unii tentaţi să
spună
Ce? ar fi alţii tentaţi
să întrebe
- Cenaclu literar
Unde? Când? Cine? De la cine?


Istorie:
Marţi, 31.03.09 doamna dirigintă Mănescu Luminiţa informa
- Heliana, Nicoleta, vineri, 03.04.09
ora 16.oo
Biblioteca Ion Creangă, Bucureşti,
Cenaclu literar
organizatori: Octavian Soviany şi Constantin Abăluţă.
vreţi?
Noi:
- Hmmm...DAAAAAAAAAAAA
- Bine, să vă informaţi părinţii
!!!

miercuri, joi
emoţii
extaz
bagaje peste bagaje
Heliana: - Nico, ţi-ai luat periuţa de dinţi?
- Cred, sper, că da. unde stăm?
- la unchimeo, Radu!

vineri
dimineaţa
trezirea la ora 6.00
treburile de dimineaţă. îmbrăcat. mers în centru. sincronizare perfectă
ora de plecare s-a schimbat de la 8.00 la 9.00
- motive necunoscute -
ne luăm la revedere de la oraş
şi mergem, da, mergem,
la capitală!
drumul? greu drumul
Heliana: Punga, vreau pungaaaa
Nico: Mai repede, mai repede, uscat, vreau uscat!
Dom'le Bucureşti, păzea că venim.
şi-am venit!
ne aştepta cu braţele deschie, 17 perechi de braţe chiar
- ale cunoscuţilor constructori de drumuri
leneşi, bătuţi de soare
şi de soartă
crudă soartă. şi să nu uităm plăcuţa: BUCUREŞTI
şi aţi ajuns unde?
păi domnul drăguţ care trebuia să ne ducă până la unchiul Helianei ne-a lăsat
în Gara de Nord
şi?
şi
şi l-am sunat pe domnu' Radu
- care sincer, mai mult
ne-a încurcat şi ne-a descurcat şi ne-a trimis undeva pe strada Virgiliu
bine... staţia Virgiliu? Unde e?
şi lumea spunea: :-??( nu ştiu)
-dar, Heliana, unde trebuie să ajungem mai exact?
Strada Berzei nr. 50
şi caută şi caută şi caută
şi-am găsit
ABUZ DE CONJUNCŢIA şi
E o casă simpatică, modestă, în mijlocului Bucureştiului
în care trăiesc doi vârstnici foarte simpatici
ospitalieri şi cărora le mulţumim că ne-au găzduit!
Pentru a ajunge la Biblioteca Ion Creangă am cerut ajutorul fratelui meu
student în primul an la telecomunicaţii - şi tot degeaba!!!!
am căutat, am căutat, dar da! am căutat biblioteca o perioadă
semnificativă de timp
dar am ajuns la timp să aflăm că s-a mutat locaţia şi că trebuie să mergem
la o altă bibliotecă
de data aceasta la Biblioteca Metropolitană Sadoveanu
(o doamnă drăguţă ne-a condus)


şi în sfârşit, am ajuns
ne-am prezentat:
de unde suntem
de unde am aflat de acest cenaclu
ce aşteptări avem de la acest atelier/cenaclu/întrunire
de când scriem
cum ne numim
????
aşa am aflat că suntem printre cei mai tineri.


ne-au fost citite poezii din Ofelia Prodan şi Daniel D. Marin
pe un fond sonor
excesiv de liniştitor şi ce te inspiră ... fără să vrei
Am scris
despre uşă
despre lumânare
despre verbul a se scărpina
sau a fugi
sau a cădea.
şi-am scris poezie cu titlul
Un bărbat şi o femeie absolut albi


apoi ei, Octavian Soviany şi Constantin Abăluţă
au selecţionat vreo 7-8 poezii
din aproximativ 20
prin + şi -
printre cele 8 au fost şi:

Heliana:

Cădem în sus

avalanşa scarpină muntele emoţiilor mele,
dar n-o simţeam.
vedeam doar cum pe retină se scurgea tempera albastră, apoi albă
şi irisul mocnea ca o lumânare -
ţinută cu fundul în sus.
feţe schimonosite în cenuşă.
sadic! fardul prăfos îngheţase pe obrazul fin al magazinului
de deasupra căruia un horn făcea cu ochiul. îndrăzneţ.
flatarea!
doamne, de-aş ajunge la timp
ca să nu se închidă
uşa de porţelan...

Un bărbat şi o femeie absolut albi

îi simţeai calzi, dar erau de sticlă şi sufletul lor era berea.
zvăpăiau bulele de acid în ei. congelator.
bărbat înalt - femeie mincinoasă,
de ce aveţi ambalajul lăptos?
pe marginea căii lactee s-a construit un etaj deasupra raiului.
la intrare nu e nimeni. la ieşire sunteţi voi.

Nicoleta:

Ne jucăm

Ne jucăm de-a feţele lumânărilor
miroase-a tămâie
lângă ochiul tău de mort e uşa
a fi sau a nu fugi?
Ne jucăm de-a oameni libidinoşi
Regulă:
- e rândul tău să mă scarpini pe spate



Un bărbat şi o femeie absolut albi

Eu-femeie, tu-bărbat, eu-îndrăgostită, tu-bărbat
mi-aş atinge vârful nasului cu degetul arătător
nu ai observa
Refuzi buze dulci, dar îmi oferi tutun
deci
Eu-sirop de fructe, tu-bere, eu-tocuri, tu-bocanci
Când laptele va avea gust de mine
Sa fugi!

Discuţie în particular cu domnul Soviany
- doamna Mănescu vă transmite salutări
- şi eu, de asemenea
- sunteţi invitat pe 25 aprilie la noi, în Vâlcea, la un cenaclu itinerant
- în ce zi cade?
- sâmbăta
- bine, vin
- ne bucurăm!
- apropo, care din voi e prietenă cu fiul meu?
- Eu, zise Heliana


Plimbări prin Bcureşti
străzi prin care nu am fost niciodată
feţe străine
oameni trişti
nepăsători
libidinoşi, da! libidinoşi...

Sâmbătă: Întoarcerea acasă

Luni la şcoală le-am povestit colegilor detaliat
(din păcate Heliana nu a putut veni, probleme de sănătate :( )
şi am fost provocaţi să scriem toţi propriile noastre poezii
au ieşit nişte creaţii destul de interesante
şi rog toţi colegii să îşi scrie
cu acest prilej
poezia
pe blog.
eu o scriu aici

Zero e o cifră

Dormitor îngust
Demnitate zero
Femeie fiind, îţi permit măgăriile şi mă supun
semnându-te bărbat, te văd
scărpinându-ţi organele, singurele organe funcţionabile încă
arunci în mine dulciuri
şi simt
dragă
îţi simt lumânarea arzând în tine
ţi-am astupat găurile
cu vocea-mi răguşită . . .


N.B. Dorim să mulţumim doamnei diriginte Mănescu Luminiţa pentru că ne-a anunţat şi ne-a mobilizat pentru un asemenea eveniment.