miercuri, 2 martie 2011

obiect

Poezia mea îmi dictează existenţa. Îmi place să mă dau drept o scriitoare cunoscută în care ai încredere că îţi va încânta lectura. Ideea mea poetică se învârte în jurul unui sigur obiect însufleţit: Tu. Aşa cum Eminescu îşi are iubita în fiecare femeie, sau cum Barbu îşi găseşte nadirul în fiecare joc secund, aşa şi eu, un anonim, îmi pictez cuvintele din sentimentele tale calde. Te regăseşti în diferite forme şi obiecte, în diferite elemente şi ipostaze. Eşti fiecare semn de punctuaţie. AI fost, bineînţeles, esenţa marilor creaţii. Fiecare artă de la Adam până la Mircea Eliade s-a ancorat în fiorii iubirii tale. Până şi Shakespeare te-a plasat într-un paralelism minunat dintre viaţă şi moarte. Mă joc cu tine cum vreau, te învârt şi te răsucesc, te ciobesc şi te finisez până capeţi forma trâirii mele.

Niciun comentariu: