duminică, 19 octombrie 2008

Trăiesc, trăiesc şi tot degeaba...



Câtă încredere să mai am că mă voi mai trezi mâine dimineaţă? Ce mă mai face să îmi amintesc că mâine mai e o zi? Poate doar gândul că va fi altfel...
Să vă spun, pe scurt, că lumea nu e un loc sigur, că poţi să afli aşa, într-o zi banală că mai ai de trăit decât 4 luni...Cum sună? ce faci?
Îţi trăieşti viaţa... Şi în ziua în care mori? Ieşi la un suc cu băieţii... Şi după ce mori? Mama ta te ţine-n braţe pe bancheta din spate, şi tatăl tău conduce... Unde te duc? În locul în care ţi-ai dorit tu să fii înmormântat...
Ai fost atâta timp lângă mine şi nu mi-am dat seama...
Acum e prea tărziu...
Sună atât de crud, şi totuşi e atât de adevărat...
Doamne, cred că 20 de ani e o vârstă prea fragedă...

3 comentarii:

Graţiela - Teodora Vlad spunea...

... Mi-as dori sa pot spune ceva interesant... dar nu pot. :|

Fara cuvinte

Joc de nuanţe spunea...

Textul tau ma face sa ma gandesc la moarte ca la bancheta din spate a eternitatii sufeletelor noastre... dar atunci, portbagajul ce mai e?

Nicoleta spunea...

Oamenii pe care ii lasam in urma...