luni, 1 octombrie 2007

ÎNGERUL

Îngerul se apropie cu paşi mărunţi,mărunţi, dar atât de răsunători...
Când am deschis ochii şi l-am văzut,am simţit un sentiment greu de descris: era teamă,dar în acelaşi timp fericire, sau poate tristeţe...Nu pot să-mi imaginez ce am avut în minte când i-am spus că nu vreau să văd pe nimeni,nici chiar pe el.A fost pentru întâia oară când un om a văzut un înger plângând.Atunci mi-am dat seama că îngerul era,de fapt,al meu şi că eu l-am alungat.
Era frumos afară:soare,cerul limpede ca marea pe-nserat,copiii strigau de fericire, dar când acel înger cu ochiii lui negri şi mari ca ai unei căprioare, cu aripile mari,albe ca de lebădă,cu corpul strălucind ca soare, a lăcrimat pentru întâia oara totul s-a întunecat.O furtună a năvălit peste întreg ţinutul.Copiii ţipau,păsările zburau speriate să-şi găsească adăpost,până şi pomii plângeau şi se legănau,de parcă ar fi fost ultima lor zi,ultima lor furtună. Bineînţeles că puteau să aibă deptate:ar fi putut fi ultima lor zi,ultima zi pentru toţi,pentru că au curs lacrimile unui înger.
Acum că nu mai aveam înger,eram o pradă uşoară pentru demoni,dar eu nu mă gândisem la asta când l-am alungat.
Stăteam,plângeam mă gândeam şi mă-nfioram.Ce era să fac?...
Amintirile au început să curgă.Nu erau amintiri cu familia sau cu prietenii,o singură persoană şi un singur eveniment mi-au venit în minte:moartea singurului băiat care m-a iubit.Am văzut totul...
Atunci mi-am dat seama.Ştiam că îngerul seamănă cu cineva,dar nu ştiam cu cine.Era el,era acel băiat care murise nu cu mult timp în urmă.Se pare că devenise îngerul meu.Dar,în timp ce eu îmi aduceam aminte toate acestea,un demon s-a apropiat de mine.
De data aceasta ştiam sigur care era sentimentul ce îmi cuprinsese tot trupul:era teama.Am început să strig numele îngerului meu în timp ce demonul dorea să mă omoare zicându-mi:"După ce mori,o să devii regina mea".Teama pusese stăpânire pe mine.Dar,pe neaşteptate,acel sentiment a dispărut odată cu apariţia îngerului.Se pare că nu mă părăsise niciodată,chiar dacă eu i-am poruncit să o facă.
Totul se termină cu un sărut, sărut ce a făcut ca totul să revină la normal.
Acum sunt sigură care era acel sentiment pe care l-am simţit atunci când am văzut îngerul...era IUBIRE.

4 comentarii:

Adolescent_Club spunea...

Citeşte "Despre îngeri"
de Andrei Pleşu şi ascultă un fragment chiar în lectura autorului la adresa http://www.librariilehumanitas.ro/product.php/Despre_ingeri_(audiobook)/4035/

Poate încerci să postezi la tine pe blog coperta cărţii şi acest audio...
I-ai ajuta pe mulţi dintre colegii tăi care scriu...despre îngeri.

nikky_dragutza spunea...

Să înţeleg că povestea mea este destul de reuşită? ;D

Adriana spunea...

mda e reusita...acum asteptam coperta...

Enescu Sînziana spunea...

Mi-a placut muuult,da cum zice adriana, noi asteptam.....